Timp de 4 zile de sarbatoare comunitara autentica si cautare de solutii sustenabile pentru satele sasilor din Transilvania, spectatorii au urmarit 200 de minute de dansuri traditionale sasesti si ceangaiesti, fanfarele au incantat publicul prezent cu nu mai putin de 300 de minute de muzica traditionala, iar serile muzicale organizate in bisericile fortificate au adus in fata audientei peste 200 de minute de concerte de canto, muzica clasica si jazz, la instrumente ca orga, vioara si pian

AdPlayers. Info

Initiat in 2013 de catre Fundatia M&V Schmidt alaturi de Fundatia Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, organizatie fondata de muzicianul german de origine romana Peter Maffay, Festivalul Saptamana Haferland 2023 s-a incheiat duminica seara, dupa patru zile de sarbatoare comunitara autentica la care au participat impreuna sasi pastratori ai traditiilor si originilor lor, romani, maghiari, ceangai si romi care au ramas aici de-a lungul ultimelor decenii, anunta organizatorii.

O incursiune unica in cultura Transilvaniei, festivalul a avut in public nu mai putin de zece nationalitati diferite – printre care britanici, elvetieni, americani, israelieni si brazilieni – cea de-a XI-a editie fiind una dintre cele mai diverse cultural de pana acum.

Diversitatea s-a putut vedea si in varstele participantilor si spectatorilor, acestea fiind cuprinse intre aproape 5 luni – Ian Martin, nepotul unuia dintre sasii care traiesc in satele Haferlandului – si doamna Sofia Folberth, in varsta de 101 ani, „memoria vie” a istoriei recente a satelor sasesti.

Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania s-a desfasurat in perioada 3-6 august, in zece localitati situate in perimetrul istoric numit Haferland (Tara Ovazului), intre Brasov si Sighisoara: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Crit, Roades, Mesendorf, Cloasterf, Bunesti si Viscri. Evenimentul s-a derulat in premiera sub inaltul patronaj al Altetelor Sale Serenissime Printul si Printesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai casei princiare de Liechtenstein.

Sustenabilitatea „Tarii Ovazului”: pastrarea legaturii cu traditia, dar si investitii in viitor

Sustenabilitatea „Tarii Ovazului” s-a aflat in centrul conversatiei lansate anul acesta in cadrul evenimentului, cu toate valentele ei: protectia mediului si prezervarea diversitatii florei locale, pastrarea traditiilor si culturii minoritatilor, sustinerea noilor generatii de locuitori care sa duca mai departe specificul locului, miza fiind pe de o parte continuitatea comunitatii sasesti din Haferland, care traieste aici de opt secole, iar pe de alta renasterea zonei si conectarea ei cu viitorul.

„Aceasta inseamna sustenabilitate in Haferland: o comunitate vie, activa, multiculturala, care pastreaza legaturi cu traditia si investeste in acelasi timp in viitor. Sper ca Haferlandul sa fie in continuare casa noastra – sasi, romani si maghiari deopotriva – si sa va primim in fiecare an, cu bucurie, ca oaspeti. In satele din Haferland traiesc inca familii ai caror stramosi sunt inscrisi pe zidurile acestor splendide biserici. Misiunea noastra, a celor care venim in fiecare an aici, la Saptamana Haferland, este sa ne asiguram ca vom pastra aceste legaturi profunde care tin comunitatea laolalta, si care, de asemenea, ne leaga de trecut. Este extrem de important sa ne asiguram ca aceste comunitati isi vor pastra traditiile pentru a avea un viitor sustenabil, precum si o economie in continua dezvoltare”, a declarat Michael Schmidt, presedintele Fundatiei M&V Schmidt, co-organizatoarea a festivalului.

„Nu trebuie sa facem aceleasi greseli pe care noi le-am facut in Vestul Europei in ceea ce priveste protejarea mediului” printul Alexander von und zu Liechtenstein

„Transilvania este o surpriza pentru noi. Nu cred ca mai exista in Europa peisaje si un mediu natural salbatic, la fel ca aici. Nu trebuie sa facem aceleasi greseli pe care noi le-am facut in Vestul Europei in ceea ce priveste protejarea mediului. Sper sa revenim aici”, a declarat printul Alexander von und zu Liechtenstein, care a fost prezent la eveniment in ultima zi a festivalului, alaturi de sotie.

„E foarte frumos sa venim intr-un loc in care exista speranta. Noi venim dintr-o tara care a fost una dintre cele mai sarace din Europa si care este astazi una dintre cele mai bogate, cu o economie foarte puternica. Totul este posibil, ne-ati dat si noua speranta”, a adaugat Printesa Astrid von und zu Liechtenstein.

Printul Alexander si sotia sa apartin uneia dintre cele mai vechi case princiare din Europa, cu radacini care coboara pana in sec. al XII-lea. Alexander este fiul Printului Philipp de Liechtenstein, fratele actualului sef al statului, Printul Suveran Hans-Adam al II-lea, si deci nepotul acestuia din urma. Este casatorit cu Printesa Astrid din 2003. Alaturi de fiica lor, Printesa Theodora, Printul Alexander si sotia sa sunt implicati de mult timp in proiecte de regenerare culturala si conservare a mediului, inclusiv in Romania, tara pe care au mai vizitat-o in trecut.

„Ii adresez multumiri Altetei Sale Printesa Astrid von und zu Liechtenstein, de care ma leaga o calda prietenie. Legaturile personale si preocuparea Altetei Sale Serenisime pentru conservarea patrimoniului cultural si a mediului ne-au adus aici impreuna, in serviciul unei cauze culturale de maxima importante: a pastra vii patrimoniul cultural, arhitectural si etnografic al sasilor transilvaneni, a carui importanta este recunoscuta in intreaga lume. Sper ca acest gest de mare generozitate din partea Altetelor Sale Serenissime, ce alatura doua istorii multiseculare – una a unei vechi si prestigioase case princiare, cealalta a unei comunitati cu radacini in Evul Mediu timpuriu –, sa insemne inceputul unei apropieri de lunga durata intre familia Printului si Printesei Alexander von und zu Liechtenstein si oamenii din Haferland”, a completat Veronica Schmidt, co-fondatoarea si vicepresedintele Fundatiei M&V Schmidt.

Solutii pentru regiune: forumuri de cooperare, implicarea comunitatilor non-sasesti

„Romania si Germania se pot dezvolta doar in aliniere la nivel international”, a declarat E.S. Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei in Romania, la reuniunea Forumului de Cooperare Bilaterala Romano-German (FCBRG) desfasurata la Crit in ultima zi a festivalului. FCBRG este o organizatie non-profit fondata ca platforma de schimburi pe teme culturale, sociale, economice si stiintifice intre Romania si Germania. Reuniunea Forumului ce a avut loc in cadrul Saptamanii Haferland a fost prezidata de E.S. Dr. Peer Gebauer, care este si vicepresedinte al FCBRG, printre participanti aflandu-se Altetele Sale Serenissime printul si printesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai corpului diplomatic (E.S. Andrew Noble, ambasadorul Regatului Unit la Bucuresti, domnul Carlos Maria Vallarino, insarcinat cu afaceri a.i. al Argentinei la Bucuresti), domnul Michael Schmidt, presedintele Fundatiei M&V Schmidt si secretar general al FCBRG, diplomati si personalitati marcante ale vietii culturale si politice din tara noastra si din Germania.

O tema de importanta majora a fost nevoia de a gasi formule complementare de colaborare pentru a dezvolta in mod sustenabil zona Haferlandului. Printre propuneri s-au numarat infiintarea unor forumuri de cooperare cu Regatul Unit sau alte state din afara UE, nevoia de implicare a comunitatilor non-sasesti in eforturile de revitalizare a vietuirii sasilor in Transilvania, precum si folosirea acestei extraordinare punti de legatura cu Europa germanofona care este populatia sasilor care traiesc in Romania si Germania.

Saptamana Haferland 2023 in cifre

Pe parcursul celor patru zile ale festivalului, cei aproape 5.000 de spectatori s-au putut delecta cu peste 200 de minute de dansuri traditionale sasesti si ceangaiesti. Fanfarele au incantat publicul prezent cu nu mai putin de 300 de minute de muzica traditionala. Cu o durata de peste 200 de minute, serile muzicale organizate in bisericile fortificate au adus in fata audientei concerte de canto, jazz si muzica clasica si instrumente precum orga, vioara si pianul. Nu mai putin de 100 de artisti din ansambluri diferite din Romania si Germania, cu varste cuprinse intre 15 si 70 ani, au facut parte din programul festivalului.

Pe langa spectacolele captivante, festivalul a mai gazduit noua ateliere interactive, deschise tuturor participantilor – adulti si copii –, care au avut oportunitatea de a invata si experimenta noi abilitati, mestesuguri artizanale si tehnici artistice specifice Tarii Ovazului.

Evenimentul a fost completat de o impresionanta parada de costume si dezbateri interesante, care au adus in prim-plan teme relevante legate de cultura si traditiile sasesti si ceangaiesti.

De asemenea, participantii au avut prilejul de a se conecta cu elemente culturale si istorice mai profunde prin seri de lectura, proiectii de film si expozitii care au prezentat bogatia mostenirii culturale sasesti.

Iubitorii de gastronomie au avut de ales dintre zecile de preparate locale cum ar fi lichiu, cozonac impletit, gogosi si Lia-Schnitte, o prajitura traditionala cu miere. Au fost nelipsite siropurile de soc si mure pregatite de localnici, dar si dulceturile de rubarba, fructe de soc si macese cu nuca, precum si painea specifica zonei.

Editia din 2023 a fost o experienta memorabila pentru toti cei prezenti, aducand laolalta arta, traditie si bucurie intr-un eveniment care a sarbatorit diversitatea si bogatia culturala a regiunii.

Biserica Evanghelica Fortificata din Rupea, redata circuitului turistic

Biserica din Rupea, ctitorita in secolul XIV-lea, a fost unul dintre centrele majore ale vietii spirituale ale comunitatii sasesti din Transilvania. Intregul ansamblu al cetatii Rupea, construit intre secolele XIV si XVII, a fost restaurat sau, acolo unde nu a mai fost posibil, reconstruit, incepand cu zidurile, curtea interioara si turnurile (Turnul Portii, Turnul Slaninii, Turnul Slujitorilor, Turnul Cercetasilor, Turnul Pulberariei). Evenimentul a avut loc in prezenta Episcopului Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustana din Romania, Reinhart Guib, a consulului Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahnn, a presedintelui Fundatiei M&V Schmidt, domnul Michael Schmidt, a primarului orasului Rupea, Alexandru Opris, a presedintelui ICR, Liviu Jicman si a altor oficialitati.

Saptamana Haferland

Festivalul Saptamana Haferland a fost initiat in 2013 de catre Fundatia M&V Schmidt alaturi de Fundatia Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, organizatie fondata de muzicianul german de origine romana Peter Maffay. Obiectivul general al manifestarii este promovarea culturii si a traditiilor sasilor din Transilvania, precum si dezvoltarea turismului din regiunea Tarii Ovazului.

Editia a XI-a a fost finantata de Consiliul Judetean Brasov, co-finantata de Ministerul Culturii si realizata in parteneriat cu Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti, Remarul 16 Februarie, CON-A, Fundatia Bosch Romania, Aqua Carpatica, Domeniile Samburesti, CEC Bank, Rompetrol, Ravago, Sefar, Caparol, Autonet, MHS Truck & Bus si Automobile Bavaria.

Co-organizatorii festivalului, Fundatia M&V Schmidt si Fundatia Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, sunt sprijiniti de partenerii locali: Fundatia Mihai Eminescu Trust, Fundatia ADEPT Transilvania, Asociatia Nowero, Primaria Rupea, Asociatia Descopera Archita, Asociatia Vecinatatea Femeilor din Saschiz, Asociatia Meschendorfs Kinder e.V. si Primaria Bunesti (jud. Brasov).

Ca in fiecare an, festivalul Saptamana Haferland se bucura si de sustinerea unor importanti parteneri germani, precum Centrul Cultural al Sasilor Transilvaneni din Bavaria, Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania, Asociatia Sasilor Transilvaneni din Germania, Biserica Evanghelica C.A. din Romania, prin Consistoriul districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Brasov.

Scurt istoric al festivalului

Din 2013, Saptamana Haferland a abordat la fiecare editie anuala cate o tematica diferita din sfera culturii sau educatiei: Anul Muzicii (2013), Anul Restaurarii (2014), Anul Educatiei (2015), Anul Familiei (2016), Anul Gastronomiei (2017), Anul Mestesugului sasesc (2018), Anul Comunitatii (2019), prima editie online a festivalului (2020), Anul Traditiei (2021), respectiv promovarea educatiei interculturale si conservarea mediului inconjurator, in 2022.

In fiecare an, Saptamana Haferland are loc la mijlocul verii, pe o perioada derulata intre trei si sapte zile. Fiecare dintre localitatile incluse in festival prezinta un program propriu, in functie de resursele si specificul cultural al locului.

Numarul participantilor a crescut de la an la an, astfel incat la cele unsprezece editii desfasurate pana in prezent numarul total al acestora a depasit 42.500 de persoane.

Mai mult in Eveniment, Festival, Responsabilitate Sociala, CSR