30% legal. Restul, la Regie si la Primarie. Secrete de 40 Milioane de euro ale publicitatii outdoor (I).
Vineri, 19 Iunie 2015


sursa foto: spectacular.ro.
Cadouri pentru simturi. Campanie Lidl la Metrou.

adplayers. Iulian Toma

Ca sa intelegi dedesubturile legaturilor dintre oamenii politici si tragedia destinelor unor oameni care nu-si mai gasesc loc de munca in industria de comunicare locala, este suficient sa tragi un ochi peste publicitatea stradala. Secretele publicitatii outdoor sunt bine pastrate de oameni influenti si milionari in euro.

Managementul companiilor outdoor nu controleaza 40 Milioane de euro, cat este piata de publicitate outdoor. Managerul doar face ce i se dicteaza. Patronul controleaza afacerile, la adapostul unor contracte de management. Cei care conduc pravaliile, de multe ori nici ciobani la oi n-ar putea sa ajunga. De obicei sunt oameni de o calitate morala indoielnica. Fosti directorasi de mana a doua prin primarii sau in departamente de publicitate ale primariilor. Niciunul in stare sa duca o cireada de gaste la balta. Daramite sa mai conduca firme si destine de oameni.

30% legal. Restul, la Primarie.

Cu ce material lucram? Reglementari de forma, niciodata intrate in vigoare. Panouri din portofoliul unor companii autorizate doar in proportie de 20-30%. Cu licitatii calcate in picioare de regii autonome si contracte semnate fara licitatii sau oricand dupa inchiderea unor astfel de concursuri. Drumul zecilor de milioane de euro din publicitatea outdoor imbraca tot soiul de forme de control, nu de putine ori politic, prin primarie, dar nu se rusineaza nici de majoritati parlamentare.

Nu intamplator, probabil, niciunul dintre marii investitori in publicitatea stradala din lume nu mai este prezent astazi in Romania. Bine ca n-au plecat si agentiile de media. Oricum ard gazul de pomana pentru patronii de afara dupa ce timp de aproape 3 ani a fost interzisa achizitia sptiului de publicitate TV prin “intermediari”. Ce urat suna! Bine ca nu le-a zis bisnitari. “Bai bisnitarilor, mai stati mult in tarisoara noastra bogata ca sa ne mai sugeti publicitatea?”

Criza nu este vinovatul de serviciu niciodata. Ba poate chiar e o binecuvantare de indreptare a omului. Saracia la romani a fost dintodeauna frumoasa. Lipsa banului l-a facut bun si drept. Oamenii s-au ajutat intre ei. Taranul roman n-a fost niciodata bogat. Dar niciodata nu a murit de foame. Cu toate neajunsurile, a avut o camasa curata si un pres pe jos. Cu o mamaliga si o branza cu ceapa a trecut vara. Pastele, cu un ou rosu. Craciunul, cu un ciolan pe varza o bucata de slanina si un pahar de vin.

Azi avem parca alta saracie. Una care pute de la o posta. Dar nu a neajunsuri, ci a mostenire cu de toate, lasata unui urmas puturos. Unui putregai de coconas, nepus la treaba pentru ca l-a trimis parintii la oras sa se faca destept. Iar el s-a intors acasa si prost si puturos. Uitati-va la cine va conduce, vremelnic, si va lamuriti cat de gospodari si vrednici sunt. Raul din publicitate este cel mai mic pe care il fac.

Publicitatea? Prea putini bani si prea multe probleme. Cam asta ar fi pe scurt tragedia din publicitate. Un investitor serios nu isi conduce business-ul dupa cum vor altii. O face dupa reguli de piata transparente, aprobate in consilii de administratie ale actionarilor. Daca vor, deschid. Daca vor, inchid. Asa fac stapanii unei pravalii. Asta fac si la noi, indiferent de unde ar veni.

Cu bani prea putini pentru a umple sacul fara fund al buzunarului public, investitorii din strainatate s-au retras lasand loc liber singurilor investitori autohtoni – nimic altceva decat niste slugi politice ale majoritatii momentului. Cum altfel ai putea sa cumperi cu 1,5-2 milioane de euro doua companii cu cateva mii de panouri in portofoliu pentru care doar materialele si ridicarea unui singur panou pot costa cateva mii de euro? Bune, dar cumparate fara valoare la cumparare. Insa dupa o"reglementare" prin OUG, brusc capata valoare. Asa a vrut politicianul roman. Sa fie si patron de media valoros. Ca sa poata influenta. Sau ca sa poata acoperi furtul cotidian. 

Legatura de Urgenta

Atunci cand doar 2-3 panouri autorizate din 10 si cand in aceasta situatie sunt mii de constructii, legatura cu mediul politic din administratia locala este mai mult decat evidenta. Si nu doar locala, ci si “urgenta”. Nu uitati ca mai avem si ordonante care pot schimba ani de zile drumul banilor din publicitate. Sa ne aducem aminte doar cea  mai recenta, in sfarsit, reglementata cu amendamentele publicitatii. OUG 25 /2013 a scos “in afara legii” "intermedierea" in procesul de achizitie a spatiului de publicitate, legal oriunde in lumea civilizata. O masura care la noi a devenit "ilegala" aproape 3 ani si a injumatatit serviciile agentiilor de media si implicit bugetul de salarii. De ce? Managementul n-au mai putut justifica in planul de afaceri achizitia si vanzarea, ci doar planificarea publicitatii.

OUG 25/2013 s-a reparat, dar abia acum cand cititi aceste randuri. In luna iunie 2015. OUG cu pricina a fost amendata in sensul revenirii agentiilor in procesul de achizitie la mai bine de doi ani de la intrarea ei in vigoare. Acum de unde mai aduceti, mai “specialistilor in media”, oamenii cu adevarat oameni scoliti in media, care au plecat din agentii in tot acest timp? Nepriceputilor! 

Si nu e singura “lucrare” politica care a afectat publicitatea. O alta reglementare a amanat aplicarea Legii care desfiinteaza panourile fara autorizatii pana in luna noiembrie 2015. Asa cat sa aiba timp toata lumea sa-si autorizeze portofoliul, si lucrurile sa intre in normal. Dar ati vazut voi vreun panou jos de unde este limpede ca sunt amplasate ilegal dupa noua lege care reglementeaza publicitatea stradala? Da' de unde. Mai asteptati pana la alegerile viitoare. Sa nu uitam ca dupa luna noiembrie vine decembrie. Cine va da jos panouri iarna, pe o vreme cand sufli in palma sa te mai incalzesti. Nimeni nu va risca sa cada pe gheata daramand panourile amplasate ilegal. Sa n-aveti nicio grija ca se va da jos vreunul.

Monitorizarile ne arata ca  publicitatea stradala are mii de panouri ocupate. Niciuna nu ne arata insa in cate constructii stradale ilegale dau cetatenii cu capul in intersectii. Si este putin probabil ca pana in primavara sa se schimbe ceva. Poate, maxim, se vor face cartile pentru alegerile de la anul. Atunci toata lumea va trebui sa vina cu obolul de multumiri pentru "conducatorii iubiti". Au si de ce. Ei au avut atata “grija” ca afacerile sa mearga fara sa cada 7 din 10 panouri din portofoliu. Traiasca majoritatea!

Publicitate in galerii intunecate

Sa coboram putin si in galeriile intunecate ale afacerii cu “trenului galben fara cai”, imbracat si cu ceva “haine” mai noi, argintii. Acum trei ani si jumatate, o mare companie pierdea licitatia pentru publicitatea din statii. Concursul s-a incheiat cu victoria unui alt jucator. Angajamentul promitea peste 700 sute de mii de euro in plus la bugetul regiei, tot mai calcata de multe nevoie si mereu lipsita de ajutor. Probabil tot nevoia a facut si ca fostul contractant sa vanda si in continuare, bine-merci, panourile pana in ziua de astazi. Ca o ironie a sortii, pierzatorul a ramas la masa castigatorilor si in ziua de azi. Si nu oricum, ci singur! Compania care si-a dobandit dreptul de amplasare a publicitatii in statii este blocata sa isi exercite dreptul dobandit prin licitatie. Cine a blocat-o? Tot cei care i-au dat castig de cauza in licitatie. Au lucrat trei ani si jumatate si azi nu mai sunt multumiti. S-au sucit brusc lasand pierzatorii sa ruleze banul. Fara nicio licitatie!

Cine castiga azi din treaba asta? Ati ghicit. Unul dintre cei care au pierdut licitatia de acum trei ani si jumatate. Astazi pierzatorii de altadata sunt singurii lasati sa mai faca bani la metrou. Ei, nu si regia care castiga de pe urma publicitatii de zeci de ori mai putini bani decat de la cei care castigasera licitatia. Cu suport imbatranit moral si investitii in retea de acum zeci de ani, nici nu e de mirare ca doar 2-3 clienti mai cumpara media in afara formatelor mari cu sisteme de intindere care au crescut investitiile in publicitate la metrou. Piata de media a scos din buzunar bani pentru beneficiul marimii si al inovatiei panourilor cu sistem de intindere a suportului publicitar. Cum sa se mai intoarca la epoca Iliescu? Panouri luminate cu neoane cand ai langa un panou LCD sau un ecran LED? Acum v-ati prins de ce trebuia cineva sa le blocheze. Consuma prea mult curent.

Intre 500.000 si 1 milion de euro a investit in noul suport castigatorul licitatiei de la metrou, din informatiile adplayers, ca sa aduca inovatii care se gasesc astazi la marii jucatori din intreaga lume. Cu accesul blocat la proprietatea sa, proprietarul noii “masini” de adus bani la metrou plateste si azi rate la o infrastructura pe care nu o mai poate folosi sa produca bani. Rugineste si asteapta probabil sa puna coada pe ea baietii destepti si invidiosi care au pierdut trenul din statie acum trei ani.

Locuri de munca in strada.

Si ca paharul publicitatii outdoor sa fie plin, mai avem si tragedii umane. Numai OUG 25 a injumatatit serviciile agentiilor la jumatate eliminand achizitia spatiului de media. La fel si bugetul de salarii. Numai daca luam in calcul blocarea contractului de publicitate la metrou, vorbim de locurile de munca a zeci de oameni care isi asteapta revenirea in conditiile contractuale in spatele carora si-au luat salariul aproape 50 de luni. Astazi mai marii regiei nu le mai permit accesul in statii cu comenzi noi de publicitate. Risca astfel sa ramana fara un loc de munca in casa si paine pe masa peste 100 de membri ai familiilor. Cand cititi aceste randuri acei oameni vad deja acest orizont nu de ieri sau de saptamana trecuta, ci de aproape 3 luni. Si asta se intampla doar intr-o companie care de drept trebuie sa deruleze publicitatea la metrou in urma unei licitatii.

Ce face beneficiarul final al banilor din publicitate, Regia? Desi sub contract cu firma care a castigat licitatia, sefii de la metrou nu doar ca interzic dreptul castigatorului de a pune publicitatea, dar favorizeaza in piata fara licitatie si alte afaceri mai noi sau mai veche, care nu au castigat niciun concurs cu obiective negru pe alb pentru a amplasa publicitatea. Exemplul din statiile de metrou este doar unul. Dar mai sunt si trenurile. Si ecranele.

Nu le putem da inca numele, dar exista zeci de oamenii care astazi se tem ca isi pot pierde locurile de munca create in urma licitatiei de la metrou. Sunt zeci si mai au acasa inca 100 de sotii si soti, copii si batrani. Mai spera inca o vindecare fericita si isi consuma tragedia in familie. Lucreaza in publicitate de multi ani. Si ii cheama ca pe mine sau ca pe tine. Iulian, Radu, Cristian, Paul sau Nora. Nu-i uitati nici pe Bogdan, Ion, Vasile, Vlad, Maria sau Carmen. Au nevoie sa le fiti alaturi ca sa isi pastreze locul de munca. Impotriva abuzurilor oricarei regii sau primarii in urma carora ei ar putea sa-si piarda salariul. Iar copiii de acasa, painea de pe masa.

Mai mult in Reglementare, OOH

PUBLICITATE: