Autorii cercetarii realizate de Academia de Studii Economice din București, la inițiativa Asociației Te iubesc și a Asociației Familiilor Numeroase, trag un semnal de alarma și cer ajutor oficial statului pentru o strategie națională integrată impotriva adicțiilor la minori insa care lovesc și in sănătatea mintală a adulților

AdPlayers.ro / News

Romania cheltuie anual cel puțin 0,4% din PIB, adică 1,35 miliarde de euro pe an, din cauza efectelor adicțiilor la minori, relevă studiul național privind impactul economic și social al adicțiilor minorilor din Romania, realizat de Academia de Studii Economice din București, la inițiativa Asociației „Eu te iubesc”, fondată de Laura Cosoi, și a Asociației Familiilor Numeroase.

Cercetarea a fost prezentata in detaliu in fața unui public format din reprezentanți ai oficialităților statului, celebrități, părinți și presă, luni, 10 noiembrie 2025, in Aula Magna din cadrul ASE. 

Studiul a analizat doar copiii care in 2024 abandonaseră deja sistemul de invățămant. Cifra de 1,35 de miliarde de euro este mult mai mare dacă se iau in calcul și adicțiile copiilor rămași in școală. 

Ce se poate face cu 1,35 mld de euro? 

Aproximativ 48 de bazine olimpice de inot sau factura la gaze pentru circa 6,08 milioane de gospodării din Romania, ceea ce reprezintă aproximativ 69% din totalul celor 8,78 milioane de gospodării la nivel national. 

Autorii cercetarii subliniaza ca, dincolo de cifre, in lupta cu dependențele scăpate de sub control și fără viziune integrată oficială de prevenție și acțiune, Romania riscă să piardă copii, in condițiile in care trendul demografic din ultimii 20 de ani inregistrează anual o scădere de aproximativ 200 000 de persoane, adică echivalentul orașului Brașov an de an.  

Cercetarea Academiei de Studii Economice din București, intitulată „Impactul economic și social al adicțiilor la minori in Romania”, indică pentru Romania că, la nivel operațional, comportamentele adictive ale minorilor sunt asociate anual cu aproximativ 55.000 de cazuri medicale, 49.000 in zona justiției și ordinii publice, 41.000 in asistență socială, alături de 191.000 de evenimente educaționale și 90.000 cazuri de pierderi de productivitate parentală. 

Cumulate, aceste rezultate conturează un risc macroeconomic și o erodare accelerată a capitalului uman, cu efecte in scăderea productivității muncii și, implicit, a productivității naționale, reducerea participării pe piața muncii și presiuni tot mai mari asupra sustenabilității sistemelor publice (sănătate, educație, social), in paralel cu riscuri demografice (mortalitate prematură, natalitate mai scăzută, deteriorarea calității populației active). 

Impact puternic in economia Romaniei

Rezultatele cercetării susțin cu cifre care impactează puternic economia Romaniei problema reală și lipsită de soluții oficiale și strategii concrete sesizată de părinți in cadrul grupurilor de discuții și a asociațiilor dedicate lor cu privire la riscurile de dependențe multiple și interconectate din randul minorilor. 

Laura Cosoi, fondatoarea Asociației Eu te iubesc, prof. univ. dr.  Mihaela Mosora, - ASE, Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu predare in limbi străine, prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, Prorector ASE - Cercetare științifică, dezvoltare și inovare și conf. univ. dr. Emilia Gogu – ASE, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică economică, Rareș Achiriloaie Președinte al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare in Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, Diana Pungă, Consilier de Stat pentru relația cu societatea civilă – Departamentul Administrație, Politici Publice și Societate Civilă, Mihai Ghigiu, Președintele Comisiei pentru Invățămant din Camera Deputaților s-au numărat printre vorbitorii de la lansarea rezultatelor cercetarii.

Aceștia au subliniat necesitatea luării unui angajament național pentru elaborarea unei strategii oficiale de intervenție pentru prevenirea și combaterea dependențelor multiple și inlănțuite din randul minorilor din Romania, ale căror costuri sociale și economice se acumulează in sănătate, educație, siguranță publică și productivitate. 

„Romania are nevoie de un cadru strategic național coerent și aplicat, centrat pe prevenție, sprijin și management proporțional al riscurilor, susținut de cooperare interinstituțională și continuitate operațională. Dacă prevalența comportamentelor adictive nu este diminuată, costurile vor crește de la an la an, pe măsură ce efectele educaționale și de sănătate se cumulează și se traduc in cheltuieli recurente și productivitate mai mică la nivel de cohortă. Combaterea adicțiilor devine o condiție pentru competitivitatea economică și securitatea demografică a țării, care reclamă un răspuns național integrat și bazat pe dovezi. In fața acestor date, răspunsurile exclusiv punitive s-au dovedit insuficiente: deși regimurile sancționatorii s-au inăsprit in ultimii ani in zone punctuale, consumul și expunerea adolescentină răman ridicate, iar noi riscuri sintetice (substanțe puternice, combinații, potențare digitală) apar rapid in Europa.”, avertizează prof. univ. dr. Mihaela Mosora, mamă a 4 copii, ca o concluzie a datelor relevate de cercetarea realizată de către ASE.  

Printre personalitățile prezente la evenimentul „Impactul economic și social al adicțiilor la minori in Romania”, desfășurat in Aula Magda, de la ASE, s-au numărat Claudiu Damian, Secretar de Stat in Ministerul Sănătății, reprezentanți ai Ministerului Muncii și ai Ministerul Educației, celebrități precum Adela Popescu, Radu Valcan, Adelina Pestrițu, Irina Fodor, Daciana Sarbu, Andreea Berecleanu, Elvira Deatcu, Aylin Cadar. 

„Avem nevoie de ajutor! Noi, părinții, avem nevoie de sprijinul, competența și viziunea tuturor instituțiilor abilitate pentru siguranța și viitorul copiilor noștri in ceea ce privește dependențele și sănătatea fizică și emoțională a copiilor noștri. Frica noastră, a părinților, demonstrată zi de zi, dar și in studii, s-a intalnit cu know-how-ul altor mame, reunite in Asociația Famiilor Numeroase și am ajuns impreună să arătăm, cu ajutorul cercetătorilor de la Academia de Studii Economice din București, că și statului ar trebui să-i fie frică. Pentru că, așa cum se vede in rezultatele studiului prezentat azi, temerile noastre se traduc in costuri uriașe pentru stat. Impactul adicțiilor se pare că se numără atat in cazuri și in povești de viață care, desigur, reprezintă perspectiva emoțională a problemei, dar și in cifre, in cheltuieli uriașe pentru stat. Adicțiile COSTĂ in toate sensurile pe care le are acest cuvant, dar aceste costuri pot fi prevenite coordonat și integrat.”, subliniază Laura Cosoi, fondatoarea Asociației Eu te iubesc și mamă a 4 fetițe, hotărată să ducă in acțiune și concret nevoia părinților pentru o hartă oficială de intervenție in cazul adicțiilor la minorii din Romania.  

Administrația Prezidențială a Romaniei, prin reprezentantul său la eveniment Diana Pungă, Consilier de Stat pentru relația cu societatea civilă – Departamentul Administrație, Politici Publice și Societate Civilă susține inițiativa și mobilizează instituțiile statului pentru crearea unui traseu oficial de acțiune in problematica adicțiilor la minori.

„Felicit organizatorii pentru acest demers și pentru analiza amplă prezentată astăzi — o cercetare care nu oferă doar cifre, ci aduce ințelegere asupra unui fenomen ce ne privește pe toți: adicțiile minorilor. Administrația Prezidențială rămane atentă la aceste fenomene și susține cooperarea intre mediul educațional, instituțiile publice, specialiștii din sănătate și societatea civilă, pentru a construi un cadru coerent de prevenție, sprijin și educație. Personal, apreciez curajul inițiatorilor de a aduce acest subiect in centrul dezbaterii. Cred că putem transforma aceste semnale de alarmă in soluții — dacă alegem să lucrăm impreună, cu empatie, responsabilitate și respect pentru sănătatea tinerilor”, susține Diana Pungă din partea Administrației Prezidențiale. 

„Acest studiu arată limpede că adicțiile la minori nu sunt doar o dramă individuală, ci o pierdere anuală colectivă de peste 1,3 miliarde de euro pentru Romania. Dacă vrem o generație pregătită pentru viitor, prevenirea trebuie să inceapă in familie și să fie susținută de comunitate. Felicit echipa de cercetare și organizatorii pentru efortul exemplar de a pune date solide pe masa decidenților. A venit momentul să tratăm adicțiile ca pe o urgență națională.” a declarat Rareș-Petru Achiriloaie, președintele cu rang de secretar de stat al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare in Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor. 

Mai multe informații despre rezultatele studiul prezentat și despre inițiativele asociațiilor inițiatoare și a instituțiilor abilitate să acționeze se pot regăsi pe site-ul  www.euteiubesc.ro . 

 Context 

Romania traversează o criză tăcută a adicțiilor cu manifestări multiple (de la consum de substanțe la comportamente digitale problematice și la dependențe comportamentale) ale cărei costuri sociale și economice se acumulează in sănătate, educație, siguranță publică și productivitate. Datele recente arată că centrul de greutate al riscurilor plasează accentul pe prevenție, sprijin și management proporțional al riscurilor, in complementaritate cu aplicarea legii și cu coordonare intersectorială. 

„Vorbim de droguri, dar adicțiile digitale sunt problema zilnică”, cu telefonul (70%) și TV-ul (55%) 

Un sondaj CURS (iun.–iul. 2025) arată clar percepția socială: „vorbim de droguri, dar adicțiile digitale sunt problema zilnică”, cu telefonul (70%) și TV-ul (55%) in topul ingrijorărilor părinților la nivel general. Totuși, dacă analizăm răspunsurile mamelor in funcție de varsta copiilor, se observă că mamele cu copii de pană la 10 ani sunt preocupate in principal de dependența de dispozitive digitale, in timp ce, după această varstă, atenția lor se mută către riscul de consum de alcool, droguri și implicarea excesivă in jocuri video. 

1 din 3 copii (29%) prezintă dificultăți emoționale

In același timp, 29% dintre copii prezintă dificultăți emoționale, iar 61% dintre mame se declară copleșite - semnale că vulnerabilitățile familiale și școlare amplifică riscurile de adicții. In același sondaj, digitalul apare explicit ca poartă de intrare: in urban, anxietățile se concentrează pe TikTok și internet, adicția de ecrane este percepută ca mai periculoasă decat drogurile, iar accesul la sprijin specializat este fragil (doar 5% ajung la specialist) - un context care facilitează migrarea spre alte conduite de risc.

7 din 10 elevi intră zilnic pe TikTok, iar 2 din 3 pe Instagram

Pe teren digital, Poliția Romană a documentat in 2025 o realitate alarmantă: 71% dintre elevi intră zilnic pe TikTok, 66% pe Instagram, iar 79% afirmă că au invățat singuri regulile internetului - ceea ce explică de ce 31% au avut conturile sparte, 21% au fost hărțuiți, iar 20% au primit materiale cu conținut sexual. Proiectul național „Setează siguranța copilului tău” vine ca răspuns instituțional, dar datele confirmă că expunerea zilnică depășește capacitatea actuală de protecție și reclamă o abordare sistemică.

Petrec intre 2 și 3 ore zilnic jucand jocuri

Majoritatea adolescenților din Romania petrec intre 2 și 3 ore zilnic jucand jocuri video in timpul anului școlar, ceea ce echivalează cu aproximativ 730–1.095 de ore pe an, adică intre cinci și șapte săptămani de timp continuu dedicate activităților digitale recreative. 

Această durată reflectă o alocare semnificativă de timp neproductiv, care se traduce printr-un cost de oportunitate educațional și economic ridicat — ore ce ar fi putut fi investite in invățare, formare personală sau activități cu valoare adăugată pentru dezvoltarea cognitivă și socială a tinerilor. Programele de educație digitală, consiliere psihologică sau activități recreative alternative, chiar dacă presupun costuri modeste, pot genera un randament social excepțional, de peste 20 lei economisiți pentru fiecare leu investit.

Adicțiile lovesc și in sănătatea mintală a adulților

Adicțiile lovesc și in sănătatea mintală a adulților vulnerabili, mai arata cercetarea. Fenomenul denumit in spațiul public „Sindromul Italia”, studiat la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, descrie tulburări depresive/anxioase sau psihoze la femei care au muncit ani in Italia in condiții grele și izolare - cu zeci de cazuri severe anual raportate in ultimii ani. Este un indicator social al vulnerabilității și al costurilor emoționale și sanitare pe termen lung.

La nivel european, ESPAD 2024 conturează o imagine in care consumul de alcool rămane comportamentul cel mai răspandit la 15–16 ani, dar centrul de greutate al riscurilor se deplasează accelerat spre zona digitală: 80% dintre elevi au jucat jocuri in ultima lună; in plus, 47% declară probleme auto-percepute legate de social media și 22% un nivel ridicat de risc pentru gaming - cu diferențe de gen sistematice (mai ridicat la fete pentru social media, mai ridicat la băieți pentru gaming). Aceste date indică faptul că practicile digitale funcționează ca vectori și amplificatori ai altor comportamente de risc, justificand abordări integrate ale adicțiilor care includ explicit componenta online. 

Piața drogurilor in UE depășește 31 mld. EUR anual

In plan economic, literatura internațională estimează pierderi de PIB semnificative din consumul dăunător (ex. alcoolul poate reduce PIB-ul cu cca. 1,6% in economiile OECD; fiecare 1 RON investit in pachetul de politici generează un beneficiu de aproximativ 16 RON in Romania), iar piața drogurilor in UE depășește 31 mld. EUR anual, alimentand economia ilegală. Chiar dacă aceste cifre sunt macro, impactul local se vede in bugete publice, productivitate și absenteism. 

Mai mult in Responsabillitate Sociala, CSR, Research, Cercetare,