Petiție privind gestionarea urșilor în România, in analiza Parlamentului European, la inițiativa unui grup de cetățeni din România și diaspora

Sursa foto: Parlamentul European / Petitii

„Capturarea și uciderea animalelor NU este calea spre evoluție. Mai degrabă Guvernul trebuie să protejeze HABITATUL urșilor, astfel incat ei să nu mai fie nevoiți să se aventureze in afara lui. Pe termen lung, este NECESAR să implementăm o politică națională prin care să schimbăm mediul pădurilor, să creăm PĂDURI cu un grad ridicat de BIODIVERSITATE” aduc in motivarea petitiei cuvintele cercetatorul japonez, Junpei Tanaka.

AdPlayers.ro / News

Parlamentul European a acceptat și publicat zilele trecute pe site-ul instituției Petiția nr 2267/20251, depusă la 17 noiembrie 2025, la inițiativa unui grup de cetățeni din Romania și diaspora. Aceștia solicită declanșarea procedurii de infringement impotriva Romaniei pentru modul defectuos in care autoritățile au gestionat coexistența om-urs. Romania s-a angajat incă din 2021 in fața Comisiei Europene să implementeze soluții pentru gestionarea acestei situații, beneficiind de finanțare europeană de aprox. 11 milioane de euro.

Obiective ratate, de la sfarsitul anului 2023

La 28 iulie 2021, ministrul Mediului de atunci, dl. Tánczos Barna (UDMR), și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR), au anunțat lansarea unui „proiect național de acțiune” finanțat din fonduri europene pentru „rezolvarea unei probleme care trenează de mai mulți ani”3. Proiectul trebuia finalizat la sfarșitul anului 2023.

Fonduri europene de peste 11 milioane de euro cheltuite. Obiective neatinse.

In petiția adresată Parlamentului European, cetățenii au semnalat:

    • eșecul utilizării fondurilor europene,

    • lipsa de transparență privind beneficiarii finali,

    • lipsa rezultatelor concrete pentru reducerea conflictelor om-urs.

Demonizarea ursului. Sefa ministerului mediului invoca ideea „exterminării” urșilor. 

Semnatarii petiției critică discursul oficial agresiv la adresa ursului brun, promovat in ultimii ani de diverși actori politici și mass-media. Potrivit acestora, retorica publică a fost folosită pentru a masca eșecul autorităților in gestionarea fondurilor și a politicilor de mediu.

De asemenea, este condamnată public declarația făcută de Diana Buzoianu, Ministrul Mediului (USR), intr-un interviu difuzat pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Mediului la 29 octombrie 2025, in care Diana Buzoianu invoca ideea „exterminării” urșilor.

Această declarație reprezintă un derapaj grav de la directivele europene in domeniu și o abatere de la reperele morale și de competență pe care o țară membră UE ar trebui să le adopte și să le promoveze prin intermediul demnitarilor săi.

„Capturarea și uciderea animalelor NU este calea spre evoluție. Mai degrabă Guvernul trebuie să protejeze HABITATUL urșilor, astfel incat ei să nu mai fie nevoiți să se aventureze in afara lui. Pe termen lung, este NECESAR să implementăm o politică națională prin care să schimbăm mediul pădurilor, să creăm PĂDURI cu un grad ridicat de BIODIVERSITATE” aduc in motivarea intiativei cuvintele cercetatorul japonez, Junpei Tanaka.

Practici violente tolerate de statul roman

Parlamentul European a mai fost sesizat in legătură cu practicile criminale pe care autoritățile le-au insuflat maselor prin promovarea discursului urii față de ursul brun, ca apoi să privească cu ingăduință atunci cand află că urșii, specie protejată la nivelul UE, sunt otrăviți, omorați cu furca, li se crapă capetele cu toporul, sunt loviți cu mașina, sedați și agresați in habitatul lor, traficați, denigrați de mass-media și autorități, umiliți și ademeniți cu mancare in capcane in sanul comunităților - o formă de vanătoare mascată. Toate aceste practici au fost mediatizate4 și promovate pe rețelele sociale – unele chiar de autorii acestor practici violente.

Dezinformarea, ca instrument de manipulare

Dezinformarea masivă, propaganda toxică, și știrile inscenate au fost de asemenea aduse la cunoștința Parlamentului European ca instrumente de manipulare a opiniei publice, respectiv de influențare a proceselor legislative. Unele știri fabricate5 au fost demontate public, cu surse oficiale, și au fost aduse la cunoștință Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) sub formă de petiții. CNA nu a sancționat autorii manipulărilor, in ciuda probelor și argumentelor profesionale prezentate.

Au fost detectate și semnalate public campanii concertate cu ferme de boți, trolli, Inteligența Artificială și răspandite cu tool-uri de amplificare programatică6, care incalcă Digital Services Act – Regulamentul European privind Serviciile Digitale7.

Astfel, suspiciunea existenței unor rețele de crimă organizată este intemeiată. Potrivit DIICOT8, „criminalitatea organizată este un fenomen global, complex și dinamic, ce nu are granițe, nu cunoaște limitări de resurse (financiare ori umane), ce operează clandestin, ermetic și susținut, speculand lacunele legislative, slăbiciunea autorităților și inconsecvența aplicării legii, in fapt, orice vulnerabilitate de ordin social, economic ori politic, in vederea obținerii de profit. Se adaptează constant societății pe care o parazitează și evoluează aproape in același ritm cu progresul tehnologic al acestui secol”.

Comisia Europeană (Bruxelles și București), Ministerul Mediului, Guvernul Romaniei, Administrația Prezidențială, media relevante, precum și diverși stakeholderi internaționali au fost inștiințați in legătură cu aspectele enumerate mai sus pe parcursul anului 2025.

Initiatorii lanseaza un apel public pentru a sprijini petiția cetățenilor care privesc cu ingrijiorare traumatizarea unei specii și periclitarea faunei sălbatice a Romaniei

In lumina celor expuse, initiatorii petitiei lanseaza un apel public pentru a sprijini petiția cetățenilor care privesc cu ingrijiorare traumatizarea unei specii și periclitarea faunei sălbatice a Romaniei. In context, petitionarii atrag atenția că vanătoarea excesivă reprezintă principala cauză a riscului de extincție a speciilor sălbatice9, iar antropizarea habitatelor naturale produce in timp dezastre de mediu, precum cele care au lovit Romania in ultimii ani.

Solicitare adresata membrilor Parlamentului și Președintelui Romaniei să respingă proiectul de lege L43/2026

Sesizarea Parlamentului European reprezintă un semnal de alarmă. Potrivit cercetărilor in domeniu, dar și constatărilor pe teren10, agresarea constantă a mediului produce efecte in lanț: imbolnăvirea pădurilor; extincția speciilor sălbatice; deșertificarea; sărăcirea populației; contaminarea apei, a aerului și a solului; degradarea agriculturii; inchiderea unor afaceri; șomajul; scăderea PIB-ului; creșterea facturilor la energie și scumpirea vieții, per ansamblu.

Proiectul de lege nr. L43/2026, inițiat de UDMR, promovează eliminarea urșilor ca soluție pentru gestionarea conflictelor dintre oameni și fauna sălbatică, in locul responsabilizării factorului uman și al aplicării unor măsuri de prevenție. Experiența altor state arată că soluțiile neletale, implementate incă din anii ’8011, pot reduce eficient interacțiunile periculoase dintre oameni și urși, și pot permite o coexistență funcțională intre comunități și fauna sălbatică.

Este regretabil faptul că dl Tánczos Barna, inițiatorul proiectului de lege L43/2026, care in 2021 – in calitate de ministru al Mediului – a fost direct implicat in alocarea a aproximativ 11 milioane de euro din fonduri europene pentru „rezolvarea unei probleme care trenează de mai mulți ani”, continuă in 2026 să invinovățească și să condamne la moarte niște animale. Urșii nu răspund in fața legii, și nu au fost cei care au administrat fondurile publice destinate implementării unor soluții neletale eficiente pentru coexistența dintre oameni și urși.

Inițiativa legislativă a doamnei ministru Diana Buzoianu (USR) – modificarea OUG 81/2021, in toamna anului 2025 – a făcut obiectul petiției 2267/2025 depuse la Parmamentul European. Proiectul de lege inițiat de Tánczos Barna (UDMR), dacă va fi aprobat, va crește riscul declanșării unei proceduri de infringement impotriva Romaniei. 

Potrivit inittiatorilor petitiei, ambele modificări pe legislație sfidează adevărul. Realitatea din teren arată că, in Romania, riscul de a fi atacat de urs este de doar 1%, iar percepția romanilor asupra urșilor este, in general, favorabilă. 

Perceptia romanilor corespunde cu statisticile internationale

Două sondaje realizate in 202512 de DataDiggers, pe un eșantion reprezentativ la nivel național după varstă și gen, au scos la iveală că:

    • Riscul de a fi atacat de un urs este extrem de scăzut: in doar 1% din intalnirile directe dintre romani și urși, aceștia au manifestat agresivitate. 

Aceste cifre corespund statisticilor internaționale privind atacurile urșilor grizzly, o specie mai agresivă decat ursul brun. După cum notează cercetările: „Mai degrabă mori ințepat de o albină decat atacat de un urs”13

    • 86% dintre romani ințeleg importanța faunei sălbatice pentru ecosistem.

    • Marea majoritate a romanilor consideră că protecția naturii și prevenția sunt cheia coexistenței cu urșii, nu impușcarea lor. 

Nu in ultimul rand, inițiativa UDMR poate fi percepută ca o insultă la adresa unui simbol al identității naționale, deoarece ursul brun, patrimoniu natural al Romaniei, a fost denigrat in mod sistematic, permanent hăituit, și expus la riscuri prin proiectele lor legislative bazate pe narative fabricate și amplificate prin propagandă - dar contrazise de realitate.

Indemn la reflectie

Crimele de mediu, indiferent de specia vizată, nu sunt o soluție pentru redresarea economică, socială și morală a unei țări, nu garantează siguranța populației, și nu reduc pagubele, subliniaza initiatorii petitiei in sprijinul protectiei ursilor.

,,Solicităm membrilor Parlamentului Romaniei și Președintelui Nicușor Dan să respingă proiectul L43/2026. Această decizie ar demonstra maturitate politică, seriozitate față de partenerii europeni, și responsabilitate față de cetățeni și generațiile viitoare” conchid autorii petiției nr 2267/20251, depuse la 17 noiembrie 2025.

Mai mult in Legislatie, Reglementare