Noua serie documentară „Cine ascultă o casă?” este dedicata Văliugului, patrimoniului rural din zona Toplița, Oraviței, Secuimii și Roșiei Montane

Derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din Romania, din Timbrul de Arhitectură, printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie a Romaniei și Muzeul ASTRA.
AdPlayers.ro / News
• Noua serie documentară „Cine asculta o casa?”, intitulată „MEMORABIL: restaurări de poveste”, urmărește munca arhitecților, meșterilor, voluntarilor și comunităților care au grijă de patrimoniul construit.
• Primul episod, lansat miercuri, 30 septembrie, prezintă intervenția la Biserica Romano-Catolică din Văliug, unde lucrările au dezvăluit probleme mult mai grave decat cele vizibile inițial.
• Seria cuprinde șase episoade dedicate Văliugului, patrimoniului rural din zona Toplița, Oraviței, castelelor din Secuime și Roșiei Montane.
O biserică deschisă tot mai rar pentru slujbe, dar in care concertele de jazz au strans sute de oameni, are nevoie de ajutor. La Văliug, in Caraș-Severin, ceea ce părea o intervenție de reparații a dezvăluit un atac fungic asupra lemnului și fisuri adanci in zidărie. Povestea efortului de a salva acest loc deschide noul sezon din seria documentară video Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”
Seria intitulată „MEMORABIL: restaurări de poveste”, cuprinde șase episoade video-documentare despre patrimoniul rural și urban, despre meseriile necesare pentru a-l păstra și despre oamenii care iși asumă această muncă. Primul episod poate fi urmărit incepand de miercuri, 30 septembrie, pe canalul de YouTubae Cronicari Digitali.
Văliug, o biserică și o comunitate
Biserica Romano-Catolică din Văliug păstrează o parte din memoria comunității locale. Plecarea multor membri ai acesteia a rărit slujbele, iar clădirea a rămas tot mai mult timp inchisă. Din 2016, concertele organizate aici in cadrul Gărana Jazz Festival au oferit publicului un nou prilej să-i treacă pragul.
Colaborarea dintre Gărana Jazz Festival și Ambulanța pentru Monumente Banat a pornit de la dorința de a repara biserica, astfel incat aceasta să poată găzdui in continuare slujbe și concerte. Lucrările au scos insă la iveală amploarea degradărilor: o ciupercă afectase elementele din lemn, inclusiv structura balconului, iar fisurile din zidărie erau mult mai profunde decat păreau la exterior. In aceste condiții, prioritatea a devenit punerea in siguranță a clădirii.
Episodul urmărește deciziile dificile de pe șantier și explică de ce alegerea materialelor este foarte importantă. Reparațiile anterioare cu ciment, făcute cu intenția de a proteja biserica, au impiedicat evaporarea apei din zona soclului și au favorizat acumularea umidității. Indepărtarea lor cere răbdare și atenție, pentru a proteja cat mai mult din materialul istoric.
„E mai ușor să repari ce a stricat timpul decat să repari ce au stricat bunele intenții”, spune unul dintre restauratori. Observația rezumă una dintre temele centrale ale episodului: grija pentru o clădire veche are nevoie de cunoaștere, de materialele potrivite și de respect pentru ceea ce s-a păstrat.
Printre participanții la episod se numără arhitecții Simona Iovănescu și Dragoș Iovănescu, de la Ambulanța pentru Monumente Banat, voluntari implicați in lucrări, custodele bisericii, Mocanu Cristian Bogdan, și Simona Giura, director artistic Gărana Jazz Festival. Mărturiile lor vorbesc despre dificultățile intervenției, dar și despre dorința comună ca biserica să fie din nou deschisă și folosită. Restaurarea rămane un proces de durată, susținut de legătura oamenilor cu acest loc.
Șase episoade despre clădiri și oamenii care le poartă de grijă
După Văliug, seria continuă in zona Toplița, Dăbaca și Vălari, din județul Hunedoara, unde bisericile de lemn, o moară și construcțiile gospodărești oferă exemple despre rolul meșteșugurilor și al voluntariatului in conservarea patrimoniului rural.
La Oravița, publicul va descoperi patrimoniul orașului prin clădiri precum Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, Muzeul de Istorie a Farmaciei Montanistice „Knoblauch” și fostele sedii administrative. Un episod va fi dedicat castelelor din Secuime, iar două episoade vor urmări provocările conservării la Roșia Montană și colaborarea dintre arhitecți, meșteri, voluntari și comunitate.
Fiecare episod arată cum se iau deciziile pe teren, ce presupune o intervenție responsabilă și cat de mult depinde viitorul unei clădiri de oamenii care continuă să o folosească și să o ingrijească.
Primele două povești ale ediției precedente, urmărite de 130.000 de oameni
Seria „Cine ascultă o casă?” continuă astfel misiunea de a face accesibile publicului larg exemple de bune practici in arhitectură și conservare și de a face cunoscută munca specialiștilor și a meseriașilor implicați.
Interesul publicului pentru poveștile restaurărilor se reflectă și in rezultatele ediției precedente. In 2025, primele două episoade ale seriei „Cine ascultă o casă?” au fost urmărite de 130.000 de oameni pe YouTube și Instagram. Poveștile despre patrimoniu și munca arhitecților, restauratorilor și meșterilor au strans peste 1.500 de reacții in mai puțin de zece zile de la lansare. Noua ediție continuă acest demers și completează documentarele cu informații despre istoria și comunitățile locurilor filmate, aceasta fiind și una dintre noutățile ediției din 2026.
Impreună, pentru patrimoniu
Seria documentară video face parte din proiectul cultural „Cine ascultă o casă?” ediția a V-a, derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din Romania, din Timbrul de Arhitectură. Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Muzeul Național de Istorie a Romaniei și Muzeul ASTRA.
Mai mult in Eveniment, Media, Sustenabilitate, Responsabilitate Sociala, Parteneriate




