Raport WWF Planeta Vie 2026: Populațiile de animale sălbatice au scăzut în medie cu 73%.
Cel mai accentuat declin s-a produs in ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) și marine (-59%).Indicele Planeta Vie (Living Planet Index – LPI), realizat de Societatea Zoologică din Londra (SZL), include aproape 35.803 tendințe ale populațiilor a 5.790 de specii de vertebrate, pentru perioada 1970–2022.
AdPlayers.ro / News
In ultimii 52 de ani, dimensiunea medie a populațiilor de specii sălbatice monitorizate a scăzut dramatic cu 73%, potrivit Raportului Planeta Vie 2026 publicat de WWF. In același timp, raportul arată că natura se poate reface dacă societatea urmează căi concrete pentru declanșarea unor schimbări pozitive in sistemele energetic, alimentar și financiar.
Deși valoarea procentuală a schimbării este in concordanță cu raportul anterior, evaluarea actualizată include date suplimentare despre populații și o serie temporală mai lungă, confirmand amploarea persistentă a pierderii biodiversității. Rezultatul este in linie cu estimările raportate anterior și, impreună cu alți indicatori, evidențiază gravitatea declinului naturii.
Indicele Planeta Vie (Living Planet Index – LPI), realizat de Societatea Zoologică din Londra (SZL), include aproape 35.803 tendințe ale populațiilor a 5.790 de specii de vertebrate, pentru perioada 1970–2022. Raportul arată că cel mai accentuat declin s-a produs in ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) și marine (-59%).
Pierderea și degradarea habitatelor reprezintă amenințarea cel mai frecvent raportată pentru populațiile de specii sălbatice monitorizate, urmate de supraexploatare, schimbările climatice, poluare, specii invazive și boli. La randul lor, aceste amenințări sunt generate de disfuncționalități mai ample ale sistemelor alimentar, energetic și financiar.
Deși tendința generală este negativă din cauza scăderilor, jumătate dintre populațiile incluse in LPI sunt stabile sau in creștere. Raportul evidențiază și refacerea populațiilor de țestoase verzi, ton roșu, tigri și elefanți din Africa Australă, care demonstrează eficiența intervențiilor de conservare bine țintite. Cu toate acestea, declinurile inregistrate de LPI și de alți indicatori ai biodiversității nu pot fi inversate doar prin eforturi de conservare.
Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International: „Biodiversitatea continuă să se degradeze intr-un ritm alarmant. Totuși, chiar și in fața acestor scăderi abrupte, avem motive de speranță. Raportul Planeta Vie 2026 prezintă dovezi că numeroase populații de specii sunt stabile sau se refac, precum și exemple incurajatoare care ne arată că natura iși poate reveni și că schimbarea este posibilă. Refacerea populațiilor unor specii precum tigrii, tonul roșu și țestoasele verzi demonstrează ce se poate realiza prin ani de efort colectiv și susținut pentru conservare.
Pentru a continua și a extinde aceste reușite in conservare, trebuie transformate industriile și sistemele care determină pierderea naturii. Transformarea a inceput deja. Nu peste tot și incă nu la scara necesară, dar suficient cat să demonstreze că schimbarea este posibilă. Este momentul să accelerăm transformările sistemice aflate deja in curs și să lucrăm impreună, in armonie cu natura, pentru o lume mai durabilă, mai echitabilă și mai rezilientă. Impreună putem reface planeta noastră vie.”
De la puncte critice negative la puncte critice pozitive
Biodiversitatea stă la baza economiilor și societăților, oferind hrană, apă, aer curat și medicamente, printre alte bunuri și servicii. Cu toate acestea, trei sisteme sunt principalii factori ai distrugerii naturii: sistemul alimentar este principala cauză a pierderii habitatelor, sistemul energetic alimentează schimbările climatice, iar sistemul financiar finanțează activități dăunătoare naturii. Sistemele mari și complexe pot fi rezistente la schimbare, dar pot fi transformate in bine prin crearea condițiilor necesare pentru atingerea unor puncte critice pozitive.
Punctele critice din natură sunt adesea discutate in contextul unor riscuri, precum colapsul recifelor de corali sau pierderea rolului pădurii amazoniene in absorbtia si stocarea carbonului. Aceleași dinamici pot insă genera și schimbări pozitive rapide. Raportul Planeta Vie include cercetări ale Universității din Exeter, potrivit cărora un punct critic pozitiv poate apărea atunci cand un sistem depășește un prag și devine mai sănătos, iar schimbarea se autointreține, devenind tot mai rapidă, mai ieftină și mai greu de inversat.
Energie: In sectorul energetic a fost atins un punct critic pozitiv, iar schimbarea se accelerează: energia solară este acum cea mai ieftină sursă pentru noi capacități de producere a electricității in majoritatea țărilor. In pofida acestui avans, tranziția energetică nu se desfășoară incă suficient de repede, iar progresele diferă semnificativ de la o țară și de la un sector la altul.
Alimentație și agricultură: Schimbarea pozitivă a inceput și dă primele semne că se apropie de un punct critic. Numeroase persoane și organizații din intreaga lume contribuie la o producție cu impact pozitiv asupra naturii, promovează modele responsabile de comerț și consum, incurajează regimurile alimentare sănătoase și durabile și reduc pierderile și risipa de alimente.
Finanțe: Sistemul financiar se află incă intr-o etapă incipientă a drumului către un punct critic pozitiv. Sectorul trebuie să acționeze rapid pentru a opri finanțarea activităților dăunătoare, a integra riscurile materiale legate de natură și climă, a crea predictibilitate legislativă și a acoperi deficitul anual de finanțare pentru biodiversitate, estimat la 942 de miliarde USD.
„Știm că natura se poate reface atunci cand reducem presiunile și intervenim consecvent. Avem dovezi chiar aici, in Romania: la Mahmudia, revenirea apei a refăcut habitate și a creat oportunități pentru comunitatea locală; la Băile Tușnad, prevenția și colaborarea au redus semnificativ conflictele dintre oameni și urși; iar la Brașov, schimbarea criteriilor de achiziție publică a deschis piața pentru produse locale și mai sustenabile. Aceste exemple ne arată că declinul nu este inevitabil. Soluțiile există.” a spus Barbara Bendandi, Director Conservare in cadrul WWF-Romania.
Oportunitate de a acționa
Potrivit recomandarilor WWF, aceste schimbări sistemice sunt posibile dacă țările se concentrează asupra indeplinirii obiectivelor asumate prin Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (KMGBF) și Acordul de la Paris. In următoarele două luni au loc conferințe ONU dedicate biodiversității și climei, iar guvernele au o ocazie esențială de a accelera trecerea de la ambiție la implementare.
Prima este COP17 pentru biodiversitate, care incepe pe 19 octombrie la Erevan, in Armenia. Atingerea obiectivelor pentru biodiversitate stabilite pentru 2030, inclusiv oprirea și inversarea pierderii biodiversității, va necesita o implementare mai rapidă, investiții mai mari, o conducere politică mai fermă și acțiuni mai profunde la nivelul intregii economii și al societății. Transformarea unor sisteme consolidate de-a lungul timpului va reuși numai dacă tranziția este echitabilă și incluzivă.
„Raportul Planeta Vie ne arată cat de mare este presiunea asupra naturii, dar nu ne spune că este prea tarziu. Avem incă posibilitatea de a schimba traiectoria, iar diferența o fac deciziile pe care le luăm acum. Natura nu este un lux și nici ceva separat de noi: de sănătatea ecosistemelor depind apa, hrana, siguranța și economia noastră. Avem nevoie să trecem de la constatarea declinului la acțiune și să facem din refacerea naturii o prioritate. Cu cat acționăm mai devreme, cu atat rezultatele vor fi mai bune pentru oameni și natură. Pană in 2030, trebuie să transformăm efortul colectiv in rezultate concrete și să readucem natura și clima pe calea refacerii.” spune Orieta Hulea, CEO, WWF-Romania.
Dr. Andrew Terry, director pentru conservare in cadrul ZSL, a declarat: „Populațiile numeroase de specii sălbatice și rețeaua complexă de interacțiuni dintre ele stau la baza ecosistemelor sănătoase care ne permit tuturor să prosperăm. Nu există o alternativă: bunăstarea oamenilor și securitatea economică depind de capacitatea noastră de a lucra cu natura, nu impotriva ei.
„Prea mult timp, natura a fost subevaluată, iar Indicele Planeta Vie ne arată consecințele. Aceste declinuri nu sunt insă inevitabile, iar schimbarea este posibilă. Natura se poate reface, iar exemplele de refacere documentate in Indice sunt o dovadă convingătoare in acest sens. Echipele noastre din intreaga lume au văzut cum speciile și ecosistemele iși revin atunci cand amenințările sunt reduse, iar măsurile de conservare sunt susținute in timp. Cu cat ni se alătură mai mulți oameni in acțiuni ferme și rapide pentru protejarea faunei sălbatice și a ecosistemelor de pe glob, cu atat mai repede putem transforma cunoașterea in acțiune și putem atinge puncte critice pozitive, asigurand un viitor mai sănătos și mai rezilient.” a mai spus el.
Mai mult in Sustenabilitate, Cercetare, Research, Responsabilitate Sociala, CSR, Mediu,
